Bărbații iubesc femeile care se machiază. Doar pentru că sunt dispuși pentru diversitate. Culori. (Nu înceta să te gândești despre noi. Eu îmi doresc doar o viață.) Când sunt cu tine te vreau rece și distantă. Pentru că mă provoci. Sunt bărbat, eu nu câștig lupte precum tu faci. Sunt semnatarul unor tratate de sentimente. Iar tu știi cum sunt ele.

Buzele tale roșii nu reprezintă nicidecum un machiaj după care ai încerca să te ascunzi. Nu reprezintă un as al tău din mânecă, tu nu te vinzi în oglindă. (Nu înceta să te gândești despre noi. Eu îmi doresc doar o viață. Una roșie.) Buzele tale roșii sunt starea ta de spirit. Sunt marile lupte date în spatele cortinei. Noi nu filmăm filme de dragul trailer-ului care adună puncte de rating relației noastre.

Carmin. Sânge. Revoltă. Entuziasm. Dacă aș sta în față. În fața buzelor tale. Mai departe de spațiul tău intim. (Nu înceta să te gândești despre noi. Eu îmi doresc doar o viață. Una roșie. Una intimă.) Eu ți-aș rosti doar cuvinte, fără fraze închegate. Fără tranzacții. Pentru că aș vrea să te privesc cum faci dragoste în cuvintele mele.

Știu că în spatele buzelor roșii nu stă o fată cuminte. Ești cuminte? Nu, nu am cum să te cred. Atunci cum ești în pat?Cuminte or cu minte și rea. Ești granița dintre revolte sufletești și dute-vino. (Nu înceta să te gândești despre noi. Eu îmi doresc doar o viață. Una roșie. Una intimă. Eu voi veni și pleca.)

Femeile vindecă. (Bărbații tratează.) Hai lovește-mă! Îți văd dorința de a mă pălmui. Nu ai de pierdut nimic. Poate acum vom vorbi, mai pe înțelese. Dar numai în respirații haotice când suntem goi. Restul sunt detalii (neplanificate). Fantezia nu se planifică. Se justifică (în direct). (Nu înceta să te gândești despre noi. Eu îmi doresc doar o viață. Una roșie. Una intimă. Eu voi veni și pleca. Spontan.)

Femeile nu sunt teritorii care urmează a fi însemnate de flaguri (bărbați). E femeie. E independentă. O (ne)vinovată cu buzele roșii, care se vrea femeie în brațele tale…

Woman with those red bloody lips of harmony – poate uneori așa ne definim fericirea?