Culorile sexului
No love without words, no words without love
Exista o voce in intuneric, a femeii.
Oamenii sinceri renunta la mandrie. O fi din prostie sau constient, nu conteaza la final. Tot ce conteaza e sa iti pastrezi demnitatea si onoare (de barbat sau femeie).
Ca sa nu pretuiesti un om dupa ce l-ai pierdut, trebuie sa-ti permiti sa poti sa-l cuceresti de cate ori este nevoie ca sa-l pastrezi.
Niste diferente.
Renuntarea la mandrie este egala cu umilinta si imediat iti doresti o schimbare.
Tot ce mi-am dorit a fost ca in casa in care iubesc, in care fac sex, in care cuceresc, in care stau in baie cu orele, in care beau alcool si uneori alcoolul curge printre sanii femeilor voiam sa fie altfel in momentul in care trebuiam sa intru fara ea. Sa fie cu liniste. Una care imi place si doare, asta e tot ce-i trebuie unui barbat, care in astfel de dorinte cauta sa fie… barbat (varianta initiala dupa cele trei puncte era: cauta sa fie… ocupat). Sa faca mancare, sa improvizeze ca de fiecare data, sa faca curat, chiar daca maica-sa s-a ocupat recent de asta.
Pentru ca in casa unui barbat trebuie sa miroase a parfumuri pe care nu le mai foloseste pe corp ci doar ca ambianta in casa. Trebuie sa miroase a alcool si trebuie sa fie vizibil o curatenie specifica unui barbat ca motiv de discutii de sex.
Casa mea – lumea mea.
Un barbat nu trebuie sa se teama de faptul ca sa fie cu tine si deopotriva sa nu se teama despre faptul ca vrea sa evadeze de tine.
In intunericul unei case exista doar o voce, a femeii. Iar o femeie stie: armonia relatiei e in mainile ei. Noi barbatii sintem mai prosti, dar mai simpli. Eu pot sa urmaresc vocea ei, mai ales daca e despre sex, despre miscari de corp si vinul ramas inainte de a ne cuceri.
Linistea unui barbat poate fi deranjata de o femeie,… dar frumos. Ca sa iubesti o femeie, trebuie sa stii sa si renunti la ea.
Liniste si sinceritate intr-o tacere totala cand se aude doar sampania turnata de cateva secunde.
Saruturi si soapte, in septembrie.
Sursa foto: unsplash.com