Am început să nu mă mai tem.

Ca mulți dintre voi sunt din generația fast food. Ăștia fugăriți și puși să învețe din fuga pentru că așa sunt vremurile. Pentru că în țara asta schimbarea nu mai reprezintă demult o prioritate, e doar un concept reinventat pentru kile de voturi.

Am început să nu mai tem să fiu fără ea. Să nu mai formez o pereche. Pentru că m-am plimbat cu prea multe femei. Pentru că femeile vor mai mult decât își pot permite. Pentru că cei care nu se mai tem, știu să citească. Iar mai benefic decât cititul este ascultatul. Pentru că multe femei se transforma în afișe bune de discutat la terasele orașului și uitate în sticla cu bere.

Pentru că eu am crescut. Pentru că mama și-a păstrat femeia din ea. M-a făcut să-mi dau seama că femeile știu să se alinte inteligent pe la și după 50. Pentru că acum, femeile trăiesc prea mult în public.

Rochii, căldări cu flori, tocurile de 15 cm, picioarele de la bazin. Dacă te-aș lua pe o insula cât reziști fără viața ta publică? Iar admiratorii nu vor umbla cârduri din urma ta. Nu vei mai posta și afișa nimic. Nu te va mai discuta nimeni cu invidie cum îți place…Cum?

Cred că ai uitat că Dumnezeu se joacă în gurile noastre cu săruturi. Suntem niște nisip în care el desenează după voia sentimentelor noastre reciproce. Și poate noi ne avem unul pe celălalt, martori al iubirii noastre, însă el continuă să se joace în nisip. Noi construim, castele și pe noi. Sunt ele de nisip? Or suntem noi? Urme.

Nu, nu mă mai tem. Nu cred în soartă. Dacă m-aș fi gândit la predestinațiile întâmplărilor de prost gust nu era aici. Sunt bărbat, eu acționez. Întâmplări de prost gust voi avea și după 40. Pană atunci e cercetare.

Nu mă mai tem pentru că îmi permit să n-o mai fac. Pentru că m-am întrebat dacă vreau să trăiesc. Fără să mă gândesc la esențe am zis da.

În goana de vânătoare de bărbați, femeile uită că se lasă dezbrăcate de mistere. Ș-atunci câți bărbați vor vrea să te îmbrace în mister?

Nu mă mai tem, pentru că tot femeile m-au învățat s-o fac. La început m-au învățat să le ating. Apoi să le iubesc. După care am început să comunicăm în termeni de sex.

(O să mă întrebați despre bărbați. Cât suntem noi de bărbați? Mai puțin, decât pe timpuri. Crezi ca degeaba și-au bătut capul să inventeze Viagra. Care tot din întâmplare au inventat-o. Exact ca înșelatul.

Suntem niște idioți, care manipulăm în sentimentele voastre (machiate). Vrem să futem mult și diferite. Apoi tot noi căutăm femei de treabă (așa vorbesc bărbații între ei). Și din toți idioții ăștia, mai sunt cei care trec de partea egoismului…și nu se mai tem.)

Sursa foto: relationshipsgoal.tumblr.com