Indiferent de parametri. Ani. Sex. Înălțime. Maturitate (e un parametru și nu are nici o legătură cu vârsta). Zodie. Și tot ce fiecare din voi ia în calcul. Nici unul dintre noi nu are salvare. Relația nu are garanții. De asta ne îndrăgostim ca niște proști care nu cunosc nimic. Doar visează la happy end-uri. Uneori îmi place că și despărțirea e un happy end. Fenomenul acesta e exact ca în filmele despre bursele americane, unde ca să câștigi mult, iți mai trebuie și asumare de riscuri morale. Însa stăm de fiecare data face to face și așteptam. Întrebări. Răspunsuri. Tăceri. Certuri.

O admir. Tăcerea. Vindecă mai mult decât toate cuvintele. Tăcerea necondiționata. Cea care deranjează, explodează cu despărțiri.

Am putea să curtam și cuceri la nesfârșit, însa daca nu ești tras în lumea de haos elegant. Dacă unul dintre voi vine și pleacă, something is wrong.

În doi. Veți căuta ritmul și muzica. Pașii și spațiile. Cănile potrivite și doza de zahăr. Mirosul de haine și piele. Mai multe haine în garderoba, mai puține pe voi, în casă. În fiecare din femei am căutat liniște. Tăceri. Răspunsuri. Întrebările le aveam eu. Întrebările în relație nu se dau. Se caută și explorează. Inventează și sărută.

Zona de confort nu presupune relația asta comodă, bine pusa în tipare. Mai degrabă un mix de igienă sufletească. Un război rece luptat la cald. Zona asta de confort a relației voastre are multă chimie și o matematică mai lejeră. Uneori geometrică și în cifre factoriale.

Azi, frumos, va spun despre mine un detaliu. Zodia. Pentru cineva doar o constatare. O bilă albă. Pentru unii una neagră. Scorpion, și nu e deloc zona mea de confort. Poate după asta mă veți îndrăgi mai mult or mă veți urî. Voi decideți.

P.S. la zona de confort a relației mai revenim.

Sursa foto: piersicel.wordpress.com