Culorile sexului
No love without words, no words without love
Despre mine, partea II
Te salut! Nu am făcut-o în primul text pentru că nu erai prezentă. Da o zic la feminin, pentru că bărbații nu prea dau pe aici. Dar îi salut și pe ei. O știu la sigur. Pentru că băieții de la google știu că creeze soft-uri foarte bune. 🙂
Sper că ai înțeles că nu îți voi vorbi despre date personale, pentru că nu suntem la comisariatul de poliție. 🙂
Începem de la mulțumesc pentru aprecieri pozitive și negative. Cele pozitive sunt hrană pentru suflet, cele negative sunt pentru profit. 🙂
Ce aș putea să vă spun să nu îmi afecteze datele secretizate 🙂
Sunt bărbat. Cel puțin așa mă simt eu. Iubesc să gătesc. O fac mai des în week-end. În restul zilelor mă scol de la 6,30. Pentru că cine se trezește de dimineață trăiește departe de muncă :). Iar acasă vin pe la 22.00. Nu mă limitez la un job. Am mai multe. Unul de bază și restul pentru interactivitate și relații. Relațiile aduc bani. Cel mai mult m-am împărțit între cinci joburi. Se merita.
Am început să gătesc din nou o dată cu blogul. Pentru că un an am avut o prietenă (încă oleaq și era viitoare soție) care se angajase foarte bine în bucătărie. În eu sunt bărbat spontan. Mi-am luat după ziua ei hainele și am venit în casa mea. Dragostea doare ca dracu. Dar libertatea gândurilor vindecă.
Am avut până acum vreo 10-12 joburi. Nici în CV nu le-am pus pe toate. Foarte interesante. Dar vorbim mai târziu de ele.
Fac sport. Fotbal de când mă știu eu și sală de forță de ceva timp.
Acum. Cât ține de blog. Eu voiam să îl deschid de mai demult. Mă tenta idea încă de acum vreo 4 ani. Însă, consider că l-am deschis exact când trebuie. După ce am testat să nu te mai simți bărbat în anturaj de femeie, și cum am greșit pentru a doua oară vrând să îmi împart trăirile cu o dependență sexuală, cu femeie frumoasă dar incompatibilă cu firea mea de bărbat.
Eu nu scriu despre ceea ce nu am simțit. Despre ceea ce nu am trăit. Nu vreau să scriu despre umpluturi doar pentru că pot găsi cuvinte frumoase. Cuvintele din textele mele au fost testate, trăite fără reluări, gustate.
Dragostea e fără formule. Însă dacă nu am trăit-o nu vreau să-i inventez culori. Insa ce am in cap, imi place sa am si in pat. 🙂
Îmi place să joc pe nervi. Îmi place să duc oamenii la extreme, doar ca să văd cine e. Nu îmi plac domnișoarele care utilizează frumusețea ca avantaj (economic). Nu apreciez bărbații care stau în picioare desfăcute mai mult decât volumul umerilor.
Am o întrebare pe care mi-o pun cel mai des dimineața: Who the fuck you really are? Blogul keep me in touch cu cel ce defapt sunt. Iar dacă uit îmi reamintește. 🙂
Cam atât pentru textul nr. 2 despre mine 🙂
Sursa foto: willcook.deviantart.com