Cât de nebuni suntem. Unul pentru celălalt. Rămânem a fi bucata de liniște sufletească. Unul pentru celălalt. Cât de rebeli, țipători, îngâmfați, motivați, aroganți… Noi rămânem a fi bucata de liniște sufletească. Unul pentru celălalt. Asta caut eu. Asta cauți tu. Asta căutați voi. Unul la celălalt. Brațele deschise. Unde te întorci. După care iubești. După care suferi. De obicei, noi, bărbații, venim în patul vostru și plecăm. Lăsând urme acolo și în suflet. Mai buni sau mai răi. Mai…

Prima dată s-a văzut în filme, scenele din bucătărie. Cum dădea totul jos, de pe masă, cu agresivitate. Rupea din bluza ei. Cu respirații nebune. Specific filmelor, când scenariul și regizorul te are ca pe un câine dresat, gata să repete la cuvintele acțiune-motor.

Am început să nu mă mai tem. Ca mulți dintre voi sunt din generația fast food. Ăștia fugăriți și puși să învețe din fuga pentru că așa sunt vremurile. Pentru că în țara asta schimbarea nu mai reprezintă demult o prioritate, e doar un concept reinventat pentru kile de voturi. Am început să nu mai tem să fiu fără ea. Să nu mai formez o pereche. Pentru că m-am plimbat cu prea multe femei. Pentru că femeile vor mai mult…

Eu nu știu și nu găsesc explicații în cuvinte, dar tu ești aici. Tu ai plecat. Tu ai venit. Eu cam m-am rătăcit printre femei nocive sufletește. Am renunțat la dragoste. La sentimentele astea care tot se falsifică în acțiuni amorezate. Ș-apoi trec vădit din plictisitoare. Mă-ndrăgostesc. O fac iar și iar. Convins că nu mă mai satur. De descoperiri. Pe rând. Îmi place de tine și te desfac bucăți ca jucăriile din copilărie. (Îndrăgostirea durează 3 ani. (Bullshit) Îndrăgostirea…